Cum Scrii o Poveste in 7 Pasi

Mai exact… cum scrii  o poveste in 7 pasi… fie Nonfiction, Fiction sau Articol. 🙂

Pentru un scriitor (fiction, nonfiction sau blogger), in special pentru un scriitor care nu a atins inca culmi de glorie, exista cateva mici secrete care… daca sunt cunoscute… il pot usor propulsa pe Calea catre Cartea sa. Cu putin noroc si multa transpiratie… chiar… exponential. Poate chiar integrandu-se intr-o poveste in 7 pasi.

Cred ca nu mai este cazul sa iti spun ca, personal, sunt o mare planificatoare.
Desi, imi folosesc inspiratia zilnic… desi, scriu aproape pe banda rulanta povesti din viata de zi cu zi  totusi, cand este vorba sa scriu o carte, nu imi suflec manecile sa scriu pana nu am pe masa o structura clara.
A viitoarei carti, evident.

Cred ca, deja ma cunosti suficient de bine pentru a-ti da seama ca… sunt super satula sa vad o multime de scriitori aspiranti extraordinar de talentati care… se lasa doborati de loviturile unor obstacole si temeri alimentate de… sa spunem… lumea in care traim. Iar in aceasta doborare isi ucid, poate chiar din fasa, visul de a scrie.

Poate… te regasesti in cuvintele mele.

Sau, poate nu.

Cu siguranta, insa… speri ca drumul catre cartea ta sa fie cat mai lin cu putinta. Altfel nu ai citi acum, aceste cuvinte.

Acesta este motivul pentru care… iti scot rand pe rand asii pe care-i am in maneca. Rand pe rand deoarece, dupa atatia ani de studiu si practica… manecile mele au capatat o colectie maricica de asi. iar eu, tot rand pe rand i-am aflat si asimilat.

In special atunci cand vine vorba de planificari, structurari si organizari.

Iar astazi, am decis sa-ti “povestesc” despre unul dintre acesti asi. Cu siguranta… undeva… candva… iti va fi de folos.

 

“Poveste in 7 pasi” este numele pe care-l vom da asului nostru.

 

As ce reprezinta, de fapt, o formula de a spune o poveste buna, ce va tine audienta… cu sufletul la gura, de la primele cuvinte pana la ultimele. Cu alte cuvinte… lista de secvente ale povestii despre care vorbim.

Aceasta formula nu este inventia mea. Eu doar iti aduc la cunostinta metoda pe care o aplica multi dintre romancieri cat si dintre scenografi. Mai cunoscuti sau mai putin cunoscuti. Dar, nu doar ei o aplica ci… si multi dintre cei care s-au aplecat cu toata seriozitatea asupra “povestilor” nonfiction.

Scriitorii, indiferent de genul literar preferat, folosesc si structureaza o poveste in 7 pasi, intocmai cum ar urma o harta.

De la primele cuvinte, pana la mijlocul povestii si pana la final avem cateva “pietre de hotar”.

Deschiderea printr-un element ce atrage atentia cititorului, rasturnari de situatie si mult laudatul moment de “climax” sunt parti componente ale povestii.

Daca te pasioneaza scrisul si doresti sa-ti asterni cuvintele intr-o carte, probabil ca ai mai facut cercetari si… cat de cat… ai o baza de cunostinte cu care s-o pornesti la drum.

Ca atare, probabil ca de cele trei elemente amintite mai sus… deja ai auzit.

Bineinteles ca… nu exista doua povesti identice. Si, tot bineinteles, este faptul ca ne referim la scriitori “seriosi”… nu la cei care plagiaza.

Ca atare, vom afirma ca, majoritatea scriitorilor… aparent… au abordari diferite.

• • • Unii prefera sa urmeze arhicunoscutul arhetip narativ al “calatoriei eroului”, conceput si promovat de… nu mai putin cunoscutul… Joseph Campbell.
    • Altii, adera la clasica structura in 3 acte ale unei povesti.
    • Si altii, oficial, sunt adeptii structurarii. Adica, scriu o poveste in 7 pasi.

 

Iar acum, dupa aceasta scurta introducere, iti propun sa nu mai pierdem vremea si sa vedem care sunt acestia.

Harta ce te ghideaza intr-o Poveste in 7 Pasi

 

1 – Momeala

Evident, nu vorbim despre o momeala pentru pesti. Ci, de una… cu acte in regula… oferita cititorului.

Ceva ce-i poate capta atentia. De la inceput.

De ce?

Deoarece… traim intr-o lume prea repezita, prea ocupata, prea stresata. O lume in care cititorul nu are nici timp si nici chef sa citeasca doar asa… pentru a se afla in treaba.

Cititorul nostru vrea sa obtina “ceva” alocand timp citirii cuvintelor tale. Ale tale, scriitorul de fiction sau nonfiction.

Ca atare, este de “datoria” ta… sa-i asterni chiar de la intrarea in carte… cuvintele potrivite.
Cuvinte prin care introduci personajul principal al povestii tale.

Cum?

Asta voi lasa la latitudinea ta. Deocamdata.

Dar iti voi spune doar atat. Momeala este prima scena a primului tau act.

Mai tii minte, da? Nu a trecut prea mult timp de cand vorbeam despre cum sa scrii o scena puternica.

2 – Prima intriga

Poti defini aceasta intriga ca pe un eveniment incitant ce are loc. Un eveniment ce tine loc de combustibil pentru povestea ta. Un combustibil ce-l arunca pe eroul povestii tale… pe o alta traiectorie decat se presupunea in primele clipe ca s-ar fi stabilit.

Cu alte cuvinte, prima intriga este combustibilul ce-ti scoate personalul principal din zona de confort in care credea ca va trai etern.

Acum, sa ne intelegem… nu te apuci, pur si simplu, sa-i arunci o bomba in crestetul capului.

Cazuta asa, tam-nesam, de undeva din luna.

Ci, va trebui sa aduci, printre randuri, motive puternice si credibile pentru care eroul tau, aflat intr-un punct fara posibilitate de intoarcere, va trebui sa accepte provocarea… la care-l supui. pentru ca, DA! Printre altele, tu… scriitorul… esti un fel de sadic ce chinuie eroul povestii. Cu scopul de a-l trece pe cititor printr-o calatorie initiatica.

Daca ai fi pasionat de geografie, ai putea spune ca acest moment reprezinta Everestul din viata eroului tau.

De ce?

Nu-ti dezvalui inca.

Dar… iti pregatesc o surpriza… ceva mai incolo. Ca atare, te invit sa iti plimbi ochii, in continuare, peste acesti pasi.

3 – Prima picatura ce umple paharul

Asa-mi place mie sa-i spun acestui moment in care… nu doar ca eroul tau este fortat sa accepte provocarea dar… continua sa primeasca din exterior fel de fel de ghionturi ce-i fac viata… un iad.

In traducere libera, acesta este momentul tau de glorie (sic!) in care, introduci “baietii rai” in scena.

4 – Mijlocul Povestii

Precum observi, scrisul si socotitul se pare ca merg mana-n mana. Cred ca nu este prea complicat sa observi ca… precum 4 este situat fix la mijlocul distantei imaginare dintre unu si sapte, tot asa si aceasta poveste in 7 pasi a ajuns la presupusa ei linie mediana.

Linie pe care, au loc fel de fel de evenimente.

Dintre care, unul se presupune ca este major. Atat de intens incat, reuseste sa-l scoata pe eroul tau din starea de confuzie in care intrase si-l propulseaza spre faza de climax in care… decide sa preia fraiele in propriile maini.

Fraie pe care, sper ca, in sfarsit si tu le apuci… cu scopul de a struni bine “calul naravas” ce te poarta pe calea de poveste in 7 pasi… a viitoarei tale carti.

Sa-l strunesti… nu cu scopul de a-l opri din drum ci… intr-un moment de climax autentic, sa-l determini s-o apuce pe calea ce te va duce la manifestarea dorintei tale ascunse.

Aceea de a scrie. O carte.

Cartea ta.

5 – Ultima picatura ce umple paharul

Este clipa in care, desi personajul principal al povestii tale a decis clar si raspicat ca va infrunta “situatia”… hodoronc-tronc mai apare un obstacol in calea sa.

Pur si simplu… ca, la final, sa-l indarjeasca si mai mult.

Am putea spune ca aceasta ultima picatura ce-i umple paharul, este fix aceea care il face s-o coteasca definitiv pe o cale pe care… cititorul deja se intreaba cum, cand si, in special daca… se intrezaresc vagi urme de speranta.

Si, evident… nu doar cititorul tau se intreaba nedumerit cum se va rezolva situatia ci… chiar si eroul tau de poveste.

Care, ajunge la faza in care se indoieste de propriile capacitati.

Acesta este un moment in care, cu ultimele puteri isi aduna stropii de energie ce-i mai curg prin vene si… se indreapta spre “inamicul” ce-l pandea dupa colt.

De aceasta data… privindu-l fix in ochi.

Un moment de tipul… “Si acum, Dumnezeu cu mila!”.

Precum, mai in gluma, mai in serios… sper ca si tu sa il parcurgi.

Deoarece, vrei sa scrii o carte. Fel de fel de temeri te tin deoparte de momentul in care dorinta ta se materializeaza.

Dar, paharul tau deja s-a revarsat datorita ultimei picaturi si… decizi sa-ti infrunti… stii tu mai bine ce. 🙂

6 – Intriga finala

Momentul de varf. Am putea spune chiar varful varfului dintr-o poveste in 7 pasi.

Daca ne-am intoarce la presupusa (sau nu) pasiune pe care o avem pentru geografie, momentul intrigii finale am putea sa-l asemuim cu… Chimborazo.

Ce mai este si asta?
Iti explic.
Asa, ca un fel de intriga finala a acestui articol.

“În măsurătorile care pornesc de la nivelul mării, Everestul atinge 8.848 metri înălțime, cu mult peste Chimborazo, care se ridică până la 6.263 metri deasupra mării. Dar dacă măsurătoarea începe din Centrul Pământului, Chimborazo depășește Everestul cu 1.811 metri. Chimborazo este un vulcan inactiv, de tip stratovulcan, aflat pe teritoriul Ecuadorului…”
“Chimborazo este la un grad sud de Ecuator și diametrul Pământului la ecuator este mai mare decât la latitudinea la care se află muntele Everest (8848 m deasupra nivelului mării), la nord cu aproape 28 °, cu nivelul mării, de asemenea, ridicat. În ciuda faptului că altitudine este mai mică 2580 m, vârful lui Chimborazo este la 6.384,4 km depărtare de centrul Pământului, cu 2.168 m mai departe decât vârful muntelui Everest (6.382,3 km de la centrul Pământului). În această măsurătoare, Everestul este depășit inclusiv de mai multe vârfuri Andine, precum și de cel mai înalt vârf din Africa, Kilimanjaro.”

Precum vezi, cuvintele nu-mi apartin. Dar le-am preluat integral… sa spunem ca… de la acest link, furnizat de… dar mai bine nu mai dam linkuri pentru a nu da loc unor polemici cu cei in cauza.

De ce am accentuat termenul “sa spunem”?

Deoarece… am gasit online aceste cuvinte pe inca vreo 30 de site-uri.

Copiate intocmai precum gemenii monozigoti se copiaza la nastere unul pe altul.

De ce-ti spun acest lucru? Deoarece, toate acele 30 de site-uri sunt arhicunoscute. Toate sunt arhi monetizabile. Si… cu aceasta ocazie… poate mai deconstruim putin teama pe care numerosi bloggeri, ce poseda 2-3 website-uri, o au. Teama de google care… cica i-ar penaliza daca… isi publica propriile articole pe toate blogurile proprii.

Acum… sa ne intelegem. Vorbim de propriile articole. Nu de cazuri ca cele de mai sus in care, un articol este preluat integral pe zeci si sute de site-uri.

Acei “scriitori” care au actionat astfel… dupa umila mea parere… nu sunt nici scriitori si nici jurnalisti adevarati.

Ci, pur si simplu, sunt copiatori (in cazul in care acorda credit autorului) sau (mai rau) plagiatori (atunci cand isi insusesc textul dand falsa impresie ca ar fi fost conceput de ei).

7. Solutionarea sau deznodamantul

Este scena finala, echivalentul concluziei din structura clasica in 3 acte ale unei povesti.

Este momentul in care eroul are doar doua variante.

Ori revine la starea initiala, ori accepta cu fruntea sus, noua normalitate pe care a cucerit-o.

O normalitate aflata la polul opus in care… tu, scriitorul… l-ai infatisat la inceput.

Intr-o poveste in 7 pasi.

Cu accent pe… “TU, Scriitorul”!

Indiferent ca… scrii o carte fiction, una nonfiction sau… un simplu articol pentru website-ul tau.

Precum acesta.

Si, daca ai ajuns pana aici cu cititul… inseamna ca esti candidatul ideal de a participa la cursul “Cum sa scrii o carte nonfiction de impact”.

De ce?

 

• • • Deoarece, te intereseaza.
    • Deoarece, vrei sa scrii o carte.
    • Deoarece, cursul iti va dezvalui taine despre care nici macar nu banuiai ca exista.

Ca atare, te invit sa te inscrii pe lista de asteptare.